„Ungaria nu a semnat niciun acord în legătură cu ce trebuie să discutăm și ce nu”, a declarat Orban, subliniind că problema pedepsei capitale nu ar trebui să fie un „tabu”.
El a generat un val de nemulțumire în Europa la sfârșitul lui aprilie, apreciind că subiectul pedepsei cu moartea, care a fost abolită în 1990 în Ungaria după înlăturarea de la putere a regimului comunist, a fost „repusă pe ordinea de zi”.
Comisia Europeană a reamintit că abolirea pedepsei capitale este „o condiție prealabilă pentru aderarea la UE” și pentru a rămâne în cadrul blocului comunitar.
Vicepreședintele Frans Timmermans a subliniat marți, în prezența lui Orban, că „reintroducerea pedepsei capitale ar conduce la aplicarea articolului 7 al tratatului” fondator al UE, adică la sancțiuni împotriva Budapestei. Dacă va fi cazul „nu vom ezita nicio secundă” să declanșăm această procedură, a avertizat el.
În opinia lui Orban, regulile europene care interzic pedeapsa capitală nu sunt „înscrise în piatră, este vorba despre reguli scrise de om și nu de Dumnezeu, prin urmare ele pot fi modificate”. „Ne vom lupta pentru această libertate fundamentală care este libertatea de gândire”, a insistat el.
Cu excepția conservatorilor din cadrul PPE (grup din care face parte și partidul lui Orban), aleșii europeni au rezervat o primire foarte critică acestui discurs.
„Vă antrenați țara într-o derivă autocrată total incompatibilă cu valorile noastre umaniste și democratice europene”, a declarat fostul șef al diplomației belgiene și fost comisar european, Louis Michel.
Compatriotul său, Guy Verhofstadt, liderul liberalilor din Parlamentul European, a denunțat „provocările” lui Viktor Orban. El a criticat lansarea unei „consultări” a populației pe tema imigrației, prin intermediul unui chestionar controversat.